Bilanţ de primar: Două fabrici noi în Botoşani. O investiţie japoneză şi o relocare germană

OPINIE: După patru ani de mandat de primar al lui Ovidiu Portariuc municipiul Botoşani trage linie şi face un bilanţ greu de atins. Două fabrici mari, care readuc municipiul Botoşani au fost deschise în ultimii patru ani, ambele în industrii care aduc plus-valoare economiei locale.

Prima este cea de cablaje auto inaugurată la sfârşitul lui 2014, cu capital nemţesc. Aceasta a fost relocată din Ungari şi tratativele au fost demarate de primarul Ovidiu Portariuc în vizita sa în Germania. Primarul a reuşit să-i convingă pe nemţi să mute fabrica la Botoşani după ce le-a prezentat planul de deschidere a municipalităţii pentru investiţii cu capital străin, dar mai ales  prin proiectul demarat la sfârşitul lui 2012 de electrificare a liniei de tren Botoşani-Vereşti, care i-a convins pe nemţi că pot efectua transportul mărfurilor pe calea ferată, până la inaugurarea autostrăzii care va lega vama Stânca de vama de la Satu Mare, proiect demarat de Guvernul Ponta la insistenţele liderilor PSD Botoşani. Uzina nemţilor a creat la Botoşani 500 de locuri de muncă, cu o investiţie de 80 milioane euro, iar Primăria Botoşani şi investitorul german vor deschide o şcoală de meserii care să asigure forţa calificată de muncă. Este posibil ca municipalitatea botoşăneană să atragă o nouă investiţie cu capital german după o nouă vizită a primarului Portariuc în Germania.
A doua fabrică inaugurată în mandatul lui Ovidiu Portariuc la Botoşani este cea unde s-a tăiat panglica în octombrie 2015 şi reprezintă o investiţie japoneză în domeniul IT. Japonezii au investit la Botoşani aduşi de vecinii lor chinezi aduşi la rândul lor de primarul Ovidiu Portariuc să construiască locuinţe sociale. Niponii au fost atraşi de fostul teren al Armatei pus la dispoziţie de municipalitatea botoşăneană şi au preferat să deschidă o fabrică de componente pentru calculatoare, profitând de acest avantaj şi de legătura pe drumul cu trei benzi pe sens între Botoşani şi Iaşi, care facilitează accesul studenţilor de la universitatea din Iaşi către centrul deschis de ei. Această fabrică, unde au fost investiţi 120 milioane euro, a dus la crearea a 350 locuri de muncă. Japonezii au anunţat că sunt în tratative cu Primăria Botoşani pentru a mai prelua un lot de teren unde să extindă capacitatea de producţie deoarece vor să facă din Botoşani un pol de producţie.
Cele două investiţii mari au dus la dezvoltarea pe orizontală a mai multor sectoare, de la construcţii la alimentaţie, iar economia municipiului Botoşani a cunoscut în ultimii patru ani cea mai mare dezvoltare de după Revoluţie. Prin departamentul pentru investiţii străine deschis de Portariuc în primărie imediat după câştigarea alegerilor din 2012 se vrea atragerea de investitori şi la fosta fabrică de izolatori de sticlă, Alcor, unica din această zonă a Europei.
Pentru prima dată după 1989, industria textilă a pierdut locul 1 în topul exporturilor, în defavoarea celor două fabrici deschise în mandatul de primar al lui Ovidiu Portariuc.

Deşi în 2012 promitea atragerea de investiţii străine de 100 milioane euro, bilanţul primarului Portariuc arată că volumul acestora s-a ridicat la 200 milioane euro, cu impact în dezvoltarea industriilor care generează o cantitate mare de plus-valoare. 

Ceea ce am scris mai sus s-a întâmplat, dar în Arad, Timişoara, Sebeş, nu la Botoşani.

Din păcate acesta este doar un vis frumos din care ne trezim la realitate şi ne aducem aminte că duminică mergem din nou la vot pentru a alege primarul municipiului Botoşani. 🙂

Bogdan CALINIUC

BanulBotosanean.ro
www.facebook.com/pages/BanulBotosanean-Botosani